A devenit deja o tradiţie ca,
în preajma sărbătorilor pascale, la Facultatea de Litere să se desfăşoare
manifestări ştiinţifice, având ca temă diverse aspecte ale relaţiei
limbă-univers artistic-univers creştin. În acest an Catedra Limba Română a
organizat simpozionul Limbaj şi spiritualitate creştină, care a
avut loc pe data de 24 aprilie.
Evenimentul
a căpătat o amploare deosebită, prin străduinţa preotului paroh dr. Octavian Moşin şi a profesorilor şi masteranzilor de la
programul „Studii filologice şi spiritualitate creştină”. În această zi a
fost inaugurată Biblioteca de Carte Religioasă şi cu acest prilej Facultatea de
Litere a fost onorată de vizita Înalt Prea Sfinţitului Mitropolit Vladimir,
care, însoţit de un sobor de preoţi, a oficiat o slujbă religioasă,
binecuvântându-i pe profesorii şi studenţii facultăţii, precum şi pe toţi cei
ce contribuie la educaţia şi formarea intelectuală şi spirituală a tinerei
generaţii. Înalt Prea Sfinţia Sa a avut o întrevedere cu conducerea Facultăţii
de Litere şi cu reprezentanţii rectoratului, arătându-se interesat de
activitatea desfăşurată aici şi de perspectivele de colaborare în vederea
organizării studiilor cu profil teologic în cadrul instituţiei.
O
prezenţă remarcabilă a fost în această zi şi Ansamblul folcloric
„Anastasios” (în traducere – Învierea) din satul Costeşti, condus
de masteranda Veronica Grigoriţă. Cei prezenţi au trăit clipe minunate de
înălţare spirituală, ascultând cântecele pascale interpretate de micii corişti,
ale căror voci au căpătat o sonoritate cu adevărat îngerească sub bolţile
somptuosului edificiu în care se află Facultatea de Litere. Atmosfera a fost
întregită de o expoziţie de obiecte artizanale cu tematică creştină,
organizată de preotul masterand Anatol Gârbu, care conduce un
„Centru de instruire a frumosului prin suvenire creştine” în comuna Revaca.
În cadrul Simpozionului „Limbaj şi spiritualitate creştină” a
fost prezentată o mică expoziție de carte rară, din fondurile Bibliotecii de
Carte Religioasă, care deţine o serie de volume de patrimoniu, tipărite în
secolul XVIII şi care pe parcursul anilor au servit drept hrană spirituală pentru
creştinii din satele Moldovei. Printre acestea se numără: Prima editie
a Penticostarionului tradusă în româneşte din greceşte şi
publicată în anul 1743, exemplar ce provine din Petreşti, Lipcani; un Octoih tipărit
la Râmnic în 1774 şi care s-a aflat cândva în satul Horodişte; un Liturghier tipărit
înainte de 1877, aflat pe timpuri în satul Pârjolteni; un Apostol apărut
la Iaşi în 1835, deţinut anterior de biserica din Buda sau Pârjolteni ş.a.
Sesiunea
de comunicări s-a bucurat, ca de obicei, de contribuţiile profesorilor care ţin
cursuri la licenţă în cadrul modulului „Spiritualitate creştină”, în
program figurând: Irina Condrea, dr. hab.prof.univ. Valoarea spirituală
şi istorică a cărţilor vechi; Mihail Purice, dr.conf.univ. Din
terminologia creştină în limba română; Octavian Moşin, dr. preot paroh.
În aşteptarea Sfintelor Paşti; Ana Ghilaş, dr.conf.univ. Rolul
cronotopului biblic in structura romanului contemporan.
Şi ceilalţi vorbitori au
abordat teme legate de valorile creştine, şi anume: Victoria Fonari,
dr.conf.univ. Copilăria sub semnul credinţei în creaţia lui Ion Druţă;
Ioan Braşoveanu, masterand. Oul pascal – între tradiţie şi inovaţie; Ion
Goncear, masterand. Giulgiul de la Torino - martor al
patimilor şi învierii Mântuitorului; Anastasia Tataru, studentă, a.
III. Particularităţile lexico-gramaticale ale textului religios de
rugăciune.
Comunicările au trezit interesul asistenţei, cei prezenţi au pus întrebări, au făcut comentarii şi au discutat în legătură cu tematica abordată. Toată lumea a remarcat faptul că evenimentul a fost unul reuşit şi cu un deosebit impact spiritual, reiterându-se ideea că tradiţia care s-a conturat trebuie susţinută şi continuată, pentru a menţine atmosfera de înălţare duhovnicească, legată de Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului.
Irina Condrea,
dr.hab., prof.univ
Sursa: www.litere.md
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu